No.15 Joyful Newsletter
statistici despre freelancing în România & străzi și scopuri
1. Statistici despre freelancing în România?
Hai să vezi ce am aflat.
M-am documentat recent despre freelancing și am descoperit o serie de statistici faine. Cred că dincolo de a lucra pe cont propriu e vorba și de asumare, de curaj și de încredere. Și despre abilitatea ta de a face ceva atât de bun și de bine încât să atragi alți oameni spre ceea ce tu oferi, iar ei au nevoie.
Uite câteva idei pe care le-aș lua cu mine, despre tinerii care vor să muncească independent în România:
· numărul de PFA-uri înființate în România crește de la an la an (excepție face 2020, dar pandemia e o scuză bună);
· majoritatea celor ce aleg freelancingul au între 30-50 de ani;
· domeniile cele mai câștigate sunt IT, marketing, medicină și imobiliare;
· 10% dintr-un eșantion de 1000 de persoane cu vârste între 18-55 de ani voiau cu ardoare să înceapă propria afacere în 2023 (un studiu marca Unlock Research);
· există din ce în ce mai multe firme sau programe care să te ajute cu contabilitatea și/sau restul actelor;
· românilor nu le e frică de responsabilitate și de cum să devii sustenabil;
· există inițiativă la orice vârstă și în orice domeniu.
Apoi, dacă e să vorbim strict despre sfera creativă, la nivel european, este al treilea cel mai mare angajator, după construcții și industria alimentară.
Dorința de a lucra în mod autonom e din ce în ce mai răspândită, mai ales, în rândul tinerilor, care apreciază din ce în ce mai mult libertatea și flexibilitatea. Iar un alt argument pentru acest tip de organizare ține de faptul că poți avea mai multe surse de venit, ceea ce îți oferă securitate financiară.
Am citit toate cifrele și informațiile puse la dispoziție de start-up.ro, iar tu poți găsi aici cât mai multe resurse faine.
2. Străzi și scopuri
Scriam acum câteva săptămâni, pe Instagram, despre cât de tare îmi place să mă plimb și cum asta mă ajută să regândesc lucrurile de zi cu zi. E un metodă de a reduce stresul și de a căpăta mai multă energie. Uneori, după astfel de plimbări, mă apuc să scriu. Și într-una dintre dăți a ieșit asta:
«Asta e un text dedicat străzilor. Străzilor pe care ajungi fără busolă. Pe care mergi doar pentru că nu am mai fost pe aici. Pe care mergi până când se înfundă. Până când nu mai ai nicio scăpare. Pentru străzile care mereu mi-au plăcut. Lungi, înguste, întunecate, noi, pe care suntem doar noi. Care duc undeva sau ar trebui să ducă. Care o iau spre vale, sau spre deal. Când pe vale, când pe culme. Despre și pentru străzile necunoscute, unde îți faci pașii zilnici sau pe care rătăcim necontenit cu mii de gânduri în cap. Pentru străzile suspecte pe care aș merge oricând, oriunde. Sau pe care oricum ajung. E un text despre drumuri. Sau drumul propriu pe care nu mai ajung.»
Ți-am lăsat fragmentul aici, poate te inspiră sau te transpune acolo unde îți dorești, dacă ai o zi aglomerată cu multe alte treburi. Sau ca un îndemn la a (re)descoperi decorul în care te afli.
Plus că se spune că toți avem un drum în viață și că mai devreme sau mai târziu ajungem să înțelegem care e. E vorba de o călătorie sau de un scop căruia să te dedici.
Tu când ai înțeles ce vrei cel mai tare să faci? Și cum ai ajuns acolo? E cu nu am mai fost pe aici?
Să ne auzim doar cu povești bune și de bine!
Mulțumesc că ne citim.